Tylenolul este produsul zilei demonizat de administratia Obama. Este vreun lucru in tara asta care e bun sa nu fie demonizat de guvern? De la gazul necesar pentru sustinerea vietii, la becuri, la cereale si acum la medicamente, administratia prezenta nu se da inapoi de la nimic.

Acum e rindul Tylenol-ului. Guvernul, care are nevoie de tine sa fii in viata ca sa fure mai multi bani de la tine, simte ca nu-si face bine treaba de dadaca. Ei au decis ca sa retraga medicamentele care contin acetaminofen deoarece acestea, in cantitati mari, distrug ficatul. Ce tupeu! Adica ei dau voie ca sa se vinda tigari, stiind ca exista riscuri de sanatate asociate cu fumatul! Dar probabil ca acetaminofenul nu poate fi taxat la fel de mult ca si tigarile. Daca statul ar putea face macar atitia bani pe acetaminofen citi fac pe tigari, azi nu am vorbi de Tylenol.

A inceput sa ma doara capul! Va rog, cineva, spuneti-i lui Obama sa-mi aduca un Tylenol!

Smart car?

smart1-300x160

Smorvette?

smart2-300x179

Smaudi A3 AWD?

smart3-300x207

Smamborghini?

smart4-300x166

Smorsche?

smart5-300x225

Smerrari?

smart6-300x201

Smustang?

smart7

Obama-Doctrine

bamopoly1-1024x1024

A fost odata ca niciodata, o zi cind am fost invitat la Casa Alba pentru a lua cina cu presedintele. Sint un om de afaceri respectat, cu o companie care face produse pentru computere si alte electronice. Am auzit niste soapte cum ca industria electronica este examinata de catre administratie, dar n-am dat atentie. Locuiesc intr-o tara libera. Guvernul nu are ce sa-mi faca atita timp cit n-am incalcat nici o lege. Mi-am cistigat banii corect, si o invitatie la cina cu presedintele american este o onoare.

Mi-am lasat haina si m-am alaturat presedintelui in Sufrageria Galbena. Ne-am asezat vizavi unul de altul la o masa acoperita cu o fata de masa alba. Pe farfurii a fost imprimat Marele Sigiliu. Personalul, in uniforma, ne-a servit cina.

Nici nu mi-am pus bine servetelul cind, brusc, un chelner mi-a luat felia de piine din farfurie si a iesit din sala mincind.

“Imi pare rau”, a spus presedintele. “Andrei este flamind.”

“Nu apreciez…” am inceput, dar uitindu-ma in ochii presedintelui m-am simtit vinovat. “Desigur”, am zis intinzindu-ma dupa pahar. Dar alt chelner a fost mai iute si dintr-o inghititura a baut tot din pahar.

“Iar fratelui lui, Eric, ii este sete,” a spus presedintele.

Nu am spus nimic. Poate presedintele vrea sa-mi puna la incercare compasiunea. Nici nu m-am aplecat bine spre farfurie, ca a disparut.

“Copiii lui Eric sint flaminzi.”

In acea secunda m-am prabusit la podea. Am vazut cum scaunul pe care stateam a fost scos din incapere.

“Bunica lor e batrina si nu poate sta in picioare mult timp.”

M-am scuzat, zimbind, dar in interiorul meu m-am simtit ca un dobitoc. Evident, am fost invitat la Casa Alba pentru a mi se juca o farsa. M-am dus sa-mi iau haina, dar am aflat ca a fost luata. Cind m-am uitat la presedinte mi s-a spus:

“Bunicului lor ii este frig.”

Am vrut sa tip – Aceea a fost haina mea! Din nou, zimbetul gazdei m-a obligat sa nu mai zic nimic si sa ridic din umeri. Cind mi-am dus mina la buzunar, am realizat ca portofelul imi disparuse. M-am scuzat si m-am indreptat catre telefonul de pe masa. In scurt timp am aflat ca cartile de credit au fost umplute la maxim, conturile bancare golite iar nevasta data afara din casa. Aparent, chelnerii si familiile lor s-au mutat in locul nostru. In tot timpul asta, presedintele nu a scos o vorba.

“Intreaga familie a lui Andrei a facut decizii financiare proaste. Nu au bani destui la pensie dar au avut nevoie de o casa. Le-am spus ca pot sa-ti ia casa. Ei au nevoie de casa mai mult decit tine.”

Miinile au inceput sa-mi tremure. Genunchii mi s-au inmuiat. Am ingenuncheat. Presedintele isi termina cina in liniste.

“O, am uitat,” a continuat el, “am semnat o comanda executiva nationalizindu-ti fabricile. Te-am dat afara ca sef al companiei tale. Eu voi opera firma ta de azi inainte pentru beneficiul intregii omeniri. Exista atitia Eric si Andrei!”

In timp ce se curata masa, presedintele si-a aprins o tigara. M-a fixat din priviri. M-am agatat de fata de masa parca am atirnat asupra unui abis. M-am gindit la anii trecuti, la viata traita. Tot ce am avut am cistigat prin munca grea si riscanta. De ce sint pedepsit? Cum am permis asa ceva? Ce joc am jucat si am pierdut? Cu ce am gresit?

Presedintele s-a uitat la mine cu o privire goala si mi-a spus rînjind:

“Trebuia sa ma opresti la felia de pîine.”

Hippie-Mural

O scoala din Berkley, California, a hotarit ca elevii di clasa 8-a sa faca un mozaic de “ramas bun” unde fiecarui elev i s-a dat un patrat pe care sa scrie sau sa deseneze ce doreste. Este permis ca elevii sa se grupeze si sa faca proiectul impreuna.

Totul suna frumos pina cind s-a realizat ca elevii vor sa-si aduca aminte de timpul petrecut in scoala elementara prin simboluri ale Uniunii Sovietice, frunze de marijuana si sloganuri anti-caplitaliste.

Sint curioasa citi dintre acesti copii vor lucra pe gratis dupa ce vor termina scoala? Mai mult ca sigur ca parintii lor nu lucra pe gratis pentru ca altfel cum ar plati $17.000 pe an ca sa-si trimita copiii la asa-zisa scoala? Cineva aici este un ipocrit de dimensiuni uriase!!

Acesti copii sint indoctrinati, li s-au spalat creierele pentru ca, desigur, cineva vrea o noua generatie de fraieri.

babe

pentru a economisi bani?

Se pare ca cel mai milos, atent, civilizat, mai inteligent presedinte vreodata a spus ca asigurarea medicala ar fi mai ieftina daca ar mai taia din ingrijirile medicale pe care batrinii le primesc in acest moment. Obama a dat de inteles ca ar trebui lasati sa sufere sau sa moara pentru ca nu merita efortul.

Guvernul nu functioneaza prin negocieri. Statul nu functioneaza de jos in sus. Ci lucreaza de sus in jos. Asta inseamna ca nu doctorul va fi cel care va decide daca cineva e prea batrin pentru a primi ingrijiri medicale. Ci un birocrat care nu are nici o pregatire medicala va stabili o regula nationala pe care toata lumea va trebui s-o aplice. Bunica mea sau a ta nu va mai avea voie sa aiba alt rezultat decit oricine altcineva.

Initial, Obama a spus ca planul lui va asigura asistenta medicala tuturor, dar de miercuri se pare ca a “evoluat” si a spus ca numai cei care merita deranjul vor fi ingrijiti medical. Restul trebuie lasati sa sufere si/sau sa moara. Daca ar mai “evolua” un pic, vom afla si cine “merita” aceasta ingrijire.

Ce s-a intimplat cu sloganul liberalilor ca asistenta medicala este “un drept”???

Daca intelegeti engleza, veti vedea ca s-a ajuns in America la fel cum stim ca este si in Romania: fara pile sus puse, nu rezolvi nimic. Firme de 90 de ani trebuie sa-si inchida usile daca nu au pile la guvern ca sa le dea permisiunea sa ramina deschise.

La sfirsitul clipului este anuntat ca vor sa dea afara tot congresul. Cu asta nu sint de acord pentru ca sint citiva oameni carora le pasa de America. Oameni ca acestia trebuie cautati si sustinuti ca sa mai fie speranta pentru mai bine.

Nu ca noi  prin noi insine sintem in stare sa gindim ceva ca venind de la noi. Destoinicia nostra, dimpotriva, vine de la Dumnezeu. 2 Cor. 3:5

La stiintele fizice am avut un proiect de facut in care a trebuit sa urmarim pentru 2 saptamini vremea. Dimineata si seara a trebuit sa denumim ce nori sint pe cer, care e presiunea atmosferica si temperatura si daca sint precipitatii.

Intr-o seara cind a trebuit sa vedem daca si ce fel de nori sint, luna a stralucit intr-un mod deosebit. Una din fetele mele m-a intrebat:

 ”Nu-i asa ca sintem si noi ca luna?”

Nu am inteles ce a vrut sa spuna. Apoi mi-a explicat. Luna, fara soare nu ar straluci deloc. Si noi, fara Isus, am fi la fel.

Ca si parinti, ne place sa credem ca noi sintem singurii care-i invatam pe copiii nostri. Dar, ca si crestini, stim ca fara Hristos nu sintem destul de pregatiti pentru a ne invata copiii. Nici o diploma de universitate, nici un certificat de profesor sau alta iteligenta paminteasca poate sa ne prepare sa ne invatam copiii lectia potrivita la momentul potrivit sau cum sa incorporam in invataturi intelepciunea care vine de sus. Ca si luna fara soare, fara Isus nu ne putem invata copiii nostri adevarurile care pot schimba vietile copiilor nostri.

Vestea buna este ca il avem pe Hristos, lumina lumii (Ioan 9:5). La fel ca fata lui Moise care a stralucit pentru ca vorbise cu Domnul, trebuie sa traim in ascultare de Dumnezeu ca sa reflectam lumina Lui in familia noastra si in lume.

 

Arhive

twitter