20 Motive pentru a face homeschool

1. Singurul „gang” unde va participa copilul tau este familia ta.

2. Proportia dintre elev-profesor este cea mai buna.

3. Nu ai nevoie de paznici sau detector de metale.

4. Copiii tai se bucura de socializare cu oameni de toate virstele.

5. Nu trebuie sa fugi ca sa prinzi autobuzul pentru scoala.

6. Poti dormi tirziu in zilele ploioase.

7. Rugaciunea in scoala este incurajata.

8. Nu ai nevoie ca sa cumperi haine noi la inceputul anului scolar.

9. Nu trebuie sa te obisnuiesti cu mincarea de la cantina scolii.

10. Iti poti celebra ziua de nastere cu o zi de vacanta.

11. Concediile pot fi numite „excursii scolare extinse”.

12. Ajungi sa citesti mai multe carti decit ai realizat ca exista.

13. Ultimul stil de moda nu prea are sanse sa ajunga in casa ta.

14. Nu trebuie sa te ingrijorezi ce au invatat copiii tai azi la scoala.

15. Nu trebuie sa ridici mina pentru a te cere sa mergi la toaleta.

16. Poti purta pijama in clasa fara ca sa fi dat afara.

17. Treburile casei pot fi numite proiecte la economie.

18. Oricind este timp pentru a face prajituri.

19. Invatatul devine contagios.

20. Familia ta este exact acolo unde ar trebui sa fie…acasa.

.

Anunțuri

18 gânduri despre „20 Motive pentru a face homeschool

  1. 1. Wishful thinking
    2. Daca ai 3-4 copii de aceeasi varsta.
    3. Corect.
    4. Discutabil.
    5. Corect.
    6. Corect.
    7. Nu inteleg ideea.
    8. Daca nu exista uniforma, nu-i nevoie sa cumperi haine musai toamna.
    9. Da, uneori e o problema cu masa.
    10. ok.
    11. N-am prins ideea.
    12. Depinde in ce casa traiesti. Oricum eu terminasem biblioteca de acasa in clasa a 8-a; la liceu am avut o biblioteca minunata din care am devorat cat am putut.
    13. So what?
    14. De pilda ce?
    15. Nice.
    16. Cute.
    17. Poate da. Poate nu.
    18. Frumos.
    19. Asta chiar n-o inteleg (sau poate ca ai 3-4 copii)
    20. Daca parintii stau acasa.

    • 1. Parintii pot monitoriza acest lucru.
      2. Nu, depinde citi copii ai. Nu cred ca exista scoli publice care au mai putin de 10 copii pe profesor/parinte.
      3. 🙂
      4. Parintii pot oferi aceasta posibilitate. In scolile de stat singurii adulti cu care vin copiii in contact sint profesorii, o figura cu autoritate. Copiii nu vor invata niciodata cum sa se comporte cu adultii.
      5. 🙂
      6. Si poti face lectiile in pijama 🙂
      7. Este interzis in scoli ca sa etalezi religia crestina, rugaciunea fiind neacceptata. Asa ceva nu se intimpla acasa, dimpotriva 🙂
      8. Nu-i musai, doar daca cele de anul trecut nu mai sint bune 🙂
      9. Nu trebuie sa te obisnuiesti nici cu meniul si nici cu orarul. Maninci atunci cind iti este foame.
      10. Sau poti inventa o zi in care sa nu faci nimic. Nu esti legat de programa.
      11. In excursiile scolare este presupus sa inveti ceva, mergi cu un scop. La Castelul Huniazilor pentru istorie, la fabrica de suflat sticla, etc. In concediu mergi ca sa te relaxezi, nu ca sa inveti ceva. In homeschool, acestea doua se combina 🙂
      12. Exista biblioteci ale orasului. Sau on-line 🙂
      13. Ca parinti, nu trebuie sa argumentezi cu copiii ca vor sa o imite pe Lady Gaga.
      14. De pilda ceva cu care parintii nu sint de acord. In cazul meu ceva anticrestin, sau ceva marxisto/socialisto etatist.
      15. 🙂
      16. Iar lectiile se pot face intins pe jos, stind pe canapea sau afara pe terasa 🙂
      17. Lectiile la economie pot fi practicate in viata de zi cu zi.
      18. Sa vezi cum se invata fractiile de bine atunci cind vrei sa faci o prajitura 🙂
      19. De obicei sint 2-3+ copii in casa. dar nu numai la ei „se prinde”. Eu invat cot la cot cu copiii mei, abia acum imi dau seama de lacunele mele, vazind cite nu stiu.
      20. Ca sa faci homeschool, de obicei un parinte sta acasa. Si copiii sint acasa, sub supravegherea parintilor, nu pe strazi cu vagabonzii.

  2. 1. Wishful thinking
    2. Spuneam doar ca exista si o limita inferioara 1 la 1 nu este nici pe departe un raport ideal.
    4. Sunt si familii care traiescin izolare sau marginalizare sociala.
    7. Nici acasa nu esti mai bun crestin „etalandu-ti” credinta. Rugacinea poate deveni o stare mentala permanenta. „Nici un lucru nu e rau daca-l faci cu Dumnezeu” spunea bunica mea.
    11. Mi se pare prea didactica explicatia asta.
    12. Accentul nu era pe locul unde se afla biblioteca; am vrut sa spun doar ca pofta de lectura are prea butina legatura cu distinctia homeschool/ public school
    13. Lady Gaga nu vine la scoala, vine pe ecranele de acasa; rolul de filtru al parintelui ramane acelasi.
    14. Bun, dar ce rost are sa fii ingrijorata – acestea nu sunt confruntari evitabile; si acasa si daca vine de la scoala, prioritatea ta ca parinte e sa il ajuti sa faca fata provocarilor nu sa il „feresti” de expunere.
    17. Partial. Lumea nu mai seamana prea mult cu o gospodarie
    20. Si daca parintii nu pot sta acasa?

    • 1. hey, it works for us 🙂 And for all homeschoolers I know.

      2. Daca raportul 1:1 nu este ideal, cum se face ca meditatiile dau rezultate? Cum se face ca daca un profesor/parinte se ocupa de un copil, acest copil are sansa sa inteleaga mai bine conceptul decit daca este intr-o clasa cu 30 de copii? In raportul 1:1 parintele/profesorul isi poate permite a preda lectia pe stilul de invatare al copilului. Intr-o clasa cu 30 de copii profesorul nu poate face acelasi lucru, acolo se ia „one size fits all”.

      4. Exista un procentaj minim de acest fel de persoane. Daca comparam pe cei care merg la scoala cu cei care invata acasa gradul de socializare este diferit.

      7. Aici nu este vorba de „bun crestin” ci de stil de viata. Daca sint copii care vor sa se roage in anumite situatii nu o fac ca sa fie „buni crestini” ci asa vor ei ca sa-si traiasca viata. Statul incalca dreptul acestor oameni de a-si exercita religia atunci cind sint opriti sa se roage sau sa citeasca Scriptura.

      11. Educatia se face tot timpul, oriunde te afli. E mai buna explicatia asta?

      12. Pofta de lectura vine si din alegerea unor titluri bune sau analizarea lor dintr-un punct de vedere interesant. Cartile citite in scoala sint seci, analiza este seaca si fara a atinge puncte adinci ale operei respective.

      13. Vrei sa spui ca nu sint lucruri rele care se invata la scoala si care nu sint acceptate acasa?

      14. Un copil nu este pregatit academic, spiritual si moral ca sa faca fata unui profesor adult, cu facultate, ca sa combata toate prostiile pe care acesta le spune. Un copil habar nu are ca este indoctrinat ca sa poata veni acasa si sa spuna parintilor. Scoala abuza mintal copiii.

      17. Ma refer pina la nivel de liceu. Nu cred ca la liceu se face economie atit de avansata incit baza sa nu fie aplicabila acasa.

      20. Cei care nu pot sint foarte putini. Cei care pot dar nu vor, abunda insa. Cei care vor, dar nu sint lasati de stat exista.

  3. 1. A te tine de fusta mamei nu e o alternativa.
    2. Raportul ideal e 1:3. E clar ca 1:30 e mult mai prost decat 1:1. Meditatiile nu functioneaza intotdeauna. Cele mai bune rezultate la meditatii sunt tot in grupuri de 3 (asta nu o zic din carti, ci din experienta mamei mele).
    4. Probabil ca ai dreptate.
    11. Bun, dar care e legatura cu hs vs ps?
    12. Eu as lasa povestea cu analiza la o parte. Ucide placerea si daca e facuta de parinte. Ce m-a ajutat pe mine a fost sa-i vad pe parintii mei citind, sa discute de la egal la egal cu mine despre lecturi, sa am cu cine vorbi (preferabil de varsta mea) despre carti.
    13. Sunt lucruri pe care le afla la scoala; a le insusi inseamna a afla+a considera ca sunt valoroase+a exersa/practica. Nu se intampla intr-o zi. Efortul parintelui trebuie concentrat pe partea de atitudine si abilitati (de a face lucruri valoroase, care sa poata constitui armatura interioara a copilului in fata unor tentatii frivole).
    14. Parintele este modelul prim si natural al copilului. Pierde acest statut „ingrijorandu-se”.

    • 1. De ce nu, daca asta il fereste pe copil sa o ia razna? Locul copilului este sub autoritatea parintilor.
      2. Daca ar fi sa invocam experienta noastra, eu zic ca raportul 1:1 da rezultatele cele mai bune.
      11. Mentalitatea majoritatii celor care merg la scoala publica este ca invatatul se termina atunci cind scoala se termina. Citi copii fac cu drag temele de vacanta? Sau daca nu au teme intr-o zi, considera ca nu au nimic de invatat pentru ziua de miine. Multi ma intreaba cit timp imi ia ca sa termin lectiile intr-o zi. Eu le raspund ca atunci cind mergem la culcare. Nu exista „vacanta” de la invatat, mentalitatea educatiei la domiciliu este ca fiecare minut petrecut este un minut in care inveti. Delimitarea dintre „scoala” si „viata privata” nu exista.
      12. Scoala publica nu are interesul ca sa faca copilul sa se indragosteasca de citit. Se urmareste aplicarea programei. Un parinte care isi ia responsabilitatea sa-si educe copiii face tot posibilul ca sa nu ucida placerea de a citi. Placerea ta pentru citit a fost dezvoltata de parinti, nu de scoala.
      13. Influenta de la scoala este de multe ori mai puternica decit cea de acasa. Scoala face tot posibilul ca sa submineze autoritatea parintilor. Un exemplu concret ar fi cazul parintilor crestini, care si-au invatat copiii principii crestine, dar copiii fiind influentati de invataturile umaniste din scoli ajung sa devina atei. In sistemul de scoala publica parintii sint doar un fel de baby-sitter.
      14. Parintele trebuie sa fie interesat de ceea ce invata copilul sau. Daca se ingrijoreaza si nu face nimic nu poate schimba nimic. Degeaba un parinte vede cum copilul sau este indoctrinat cu doctrina marxista, pentru ca daca statul nu ii permite sa faca nimic, acesta este legat la miini. In sistemul de educatie la domiciliu parintele este cel care directioneaza educatia copilului, in functie de propriile principii. Cind copilul isi petrece mai mult timp facind lectiile din perspectiva standardului statului decit stind la discutii cu parintii, profesorul/statul ajunge modelul copilului, nu parintele. De fapt asta vrea statul prin obligativitatea acceptarii standardului impus de stat.

  4. 1. Pana cand?
    2. Aveti si experienta 1:3?
    11. Da, intr-adevar, delimitarea nu exista. In bine si in rau.
    12. Placerea de a citi tine de modele, nu de scoala. Scoala ucide adesea cititul de placere, dar asta poate face usor si parintele-profesor.
    13. Mult mai multi copii devin atei din cauza incapacitatii adultilor care se declara crestini de a oferi un model de practicare a credintei in viata de zi cu zi. Dinozaurii sunt doar un amanunt, nu esenta unei decizii de renegare a credintei.
    14. Doamna, am trait intr-un stat comunist si pot sa va spun ca mama si tata si bunicii aveau intotdeuna credit urias in mintea mea. Nu exista nici o comparatie cu creditul pe care l-ar fi putut avea profesorul de istorie (marxista) sau cel de socialism stiintific.

    • 1. Virsta majoratului este la 18 ani. Cel putin pina atunci sau atita timp cit copilul depinde material de parinti.
      2. Am experienta de 1;1 si 1;2. Acel 1 copil invata mai bine cind e singur decit cind copilul 2 apare in ecuatie. Desigur, cind este vorba de a analiza o carte, discutiile dintre mai multi copii ajuta mai mult. Dar matematica, fizica, chimia, etc, se invata mai bine 1:1, pentru ca stilul de invatare este diferit.
      12. Nu neaparat. Depinde de copil, intr-un fel. Diferenta este ca scoala are programa facuta nu in functie de interesele copilului ci in functie de ceea ce cred cei de la minister ca ar fi bine. Prin educatia acasa, parintele poate sa ajute copilul prin alegerea unor carti care il intereseaza pe copil, dezvoltindu-i apetitul pentru citit. In sistemul de stat, parintele isi spune ca scoala trebuie sa-l invete, deci nu trebuie sa faca eforturi prea mari in educatia lui. Unii parinti discuta diferite carti cu copiii lor, dar asta tangential, ca un fel de desert, pentru ca stiu ca educatia copiilor lor nu depinde de ei, ci de scoala. Intr-un fel, acesti parinti doar completeaza. Ca parinte /educator acasa, acesta realizeaza ca educatia copiilor lui depinde numai si numai de el si este interesat sa faca tot posibilul ca copilul sau sa primeasca o educatie buna.
      13. Aspectul este complex. Societatea de azi impinge crestinii de a-si trai religia doar Duminica la biserica. In scoli, de mic copilul vede cum crestinismul este luat in bataie de joc. In carti sint prezentate doar „descoperirile” care „dovedesc” evolutia, nu si cele care o combat. Nimeni nu neaga dinozaurii.
      14. Poate ca nu, dar influentat tot ati fost de ei. Bunicii dvs. au crezut in plata cinstita prin munca cinstita. Dvs nu vedeti nimic gresit in scoala publica (care este un sistem socialist), in ajutoarele sociale (din nou, socialiste) sau in alte actiuni pe care le intrepinde statul fara ca acesta sa aiba autoritatea sa le faca.

  5. 1. Adica pana cand isi va alege „alta banda” decat familia de origine!
    13. Imi pare rau s-o spun, dar e simplu: crestinii aleg sa-si traiasca viata crestina doar 2 ore pe saptamana. Cand alegi asa, cum te-ai putea lupta cu dinozaurii? Copiii mei nu cred in dinozauri.
    14. Da, m-au influetat facandu-ma sa doresc sa inteleg crestinismul mai temeinic; convingerile formate prin acceptarea provocarii sunt cele mai puternice.

    • Atita timp cit copiii sint minori trebuie sa fie sub autoritatea parintilor. Ce fac ca adulti este alegerea lor. Multi copii insa vor sa iasa de sub autoritatea parintilor si nu intotdeauna pentru a o schimba cu ceva mai bun. Cel putin un parinte care se ocupa de educatia copiilor sai are sanse mai mici sa-si vada copiii intr-un gang.

      Nu toti crestinii vor sa-si traiasca viata astfel. Sint multi care sint opriti in scolile publice. De fapt, in general, crestinismul este interzis in scolile publice. Ceea ce mi-ar place mie nu este ca crestinii sa schimbe scolile, ci sa isi retraga copiii din scolile publice. Dar asa ceva nu se va intimpla, pentru ca asta inseamna sa-si asume responsabilitati, mai usor este sa-i dai pe mina statului.

      Sa furi de la unii ca sa dai la altii nu inseamna un crestinism mai temeinic. Statul sa fure autoritatea parintilor asupra copiilor nu inseamna un crestinism mai temeinic. Acesta se numeste visul socialist.

  6. 14. Nu ati inteles ce am spus. Voi fi mai clar: nu datorita acelor profesori sunt crestin, dar din confruntarea directa cu ateismul si consecintele sale am priceput mai mult decat daca as fi fost „ferit”.
    La punctul asta era vorba de „ingrijorare”. Cine are cu adevarat credinta, speranta si iubire nu trebuie decat sa le dea si copiilor sai si nu are de ce sa-si mai faca griji.
    Mi se pare totusi cam prea lamentativ sa vorbim despre „interzicerea” crestinismului in scoli; crestinii din vremea lui Diocletian ce sa mai zica de asa urmasi slabi de inger?

    • Depinde ce intelegeti prin „ferit”. Iar datorita profesorilor poti fi necrestin, nu crestin. Statul nu are interesul sa „increstineze” pe nimeni, ci invers.

      Sint foarte multi parinti care nu au posibilitatea ca sa se intereseze de ultimele descoperiri stiintifice, de ultimele „debates” si argumente despre creatie/evolutie. Scoala are interesul ca sa isi promoveze agenda ateista, nu o sa prezinte nimic stiintific despre creatie. Astfel, un copil este influentat ca sa creada ca credinta parintilor este invechita, si ca descoperirile stiintifice dovedesc evolutia, etc.

      Noi vorbim aici de copii, neformati inca si cruzi/necopti. Datoria parintilor este ca sa-i pregateasca pentru viata de adult, fara interventia si amestecul statului. Poate dvs nu ati fost influentat in rau de scoala, dar nu toti sint tari ca dvs. Problema aici este ca statul isi baga nasul in viata familiei fara nici o autoritate. Avem pretentii de la adulti sa stea tari pe principiile crestine, nu de la copii.

      • Lucrurile sunt mai amestecate decat va place sa credeti.
        Colegii mei de clasa ma invidiau adesea ca mama (profesoara de matematica) imi putea explica pe indelete acasa. Venise de cateva ori sa o suplineasca pe profesoara noastra si colegilor mei le placuse enorm stilul ei. De Craciun primea felicitari de la fosti elevi care terminasera scoala de 10, de 15, de 20 de ani (si nu era nici una conventionala, toate erau de suflet).
        Daca as fi facut scoala acasa, as fi avut profesori foarte buni de matematica, de fizica (mama), de literatura, de istorie, de geografie (tata, care, desi inginer, era mai bun la toate acestea decat toti profesorii pe care i-am avut la aceste materii). De fapt, mi-au fost, cum era si firesc, mai-mult-decat-profesori.
        La scoala am intalnit insa o profesoara de franceza datorita careia mis-a deschis o lume, un profesor de engleza exceptional (care intr-un singur an a reusit sa faca o clasa de 30 de copii sa vorbeasca si sa inteleaga bine engleza), o profesoara de biologie gratie careia am intrat din prima la Medicina fara sa fac o ora de meditatii.
        Si, in plus, un grup de 5-6 prieteni pe care ma pot baza si azi.
        Am avut parte si de scoala de acasa si de scoala de la scoala.

        Toate cele bune.

      • Deci sinteti de acord cu mine ca parintii au rolul principal in educatia si cresterea copiilor, iar amestecul statului nu poate decit sa submineze acest lucru.

    • Una este sprijin si alta este impunere. In cazul de fata, statul impune parintilor ce fel de educatie sa primeasca un copil.

      Iar singurul sprijin pe care il poate da statul cu privire la educatie este sa se asigure ca drepturile parintilor cu privire la educatie nu sint incalcate. Nu are nici o autoritate sa impuna ceva cuiva cu privire la educatie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s