Vesti rele privind educatia la domiciliu

#1. Va trebui sa-ti educi copiii acasa.

Pare evident, nu? Dar hai sa luam fiecare cuvint/fraza in parte:

In primul rind: TU. Asta inseamna, in general, TU – mama, sau tatal. TU, nu un angajat al statului. In cazul in care copilul tau nu stie sa citeasca, nu intelege impartirile, sau nu are note si materii suficiente pentru a fi acceptat la facultate, nu vei avea profesori pe care sa dai vina. Si vestea proasta nu se opreste aici. TU continui sa fi TU. A doua zi dupa ce te-ai hotarit ca sa faci homeschool vei vedea ca nu te-ai tranformat peste noapte in Socrate, Charlotte Mason sau Einstein.(dezamagita, stiu) Vei fi aceeasi tu, la fel ca ziua dinainte, cu aceleasi defecte, doar ca acum ai intrat intr-o situatie in care vei fi lustruita ca de o hirtie abraziva de catre binecuvintarile pe care ti le-a dat Dumnezeu, copiii. Uneori se numeşte sfinţire. Uneori se numeşte durere. Uneori se numeşte homeschooling.

In al doilea rind: VA TREBUI. Domnul ti-a dat tie responsabilitatea de a-ti educa copiii si în cele din urmă eşti responsabila in fata Lui pentru cit de bine faci acest lucru. Lumea este un loc uimitor si depinde de noi sa ii ajutam pe copii ca sa iubeasca sa invete, care, in cele din urma, ar putea fi definita ca descifrarea a ceea ce Dumnezeu spune despre Sine, despre lume si despre planul Sau pentru vietile lor. Noi trebuie sa le oferim instrumente pentru a fi pregatiti pentru ceea ce El le poate cere in viitor.

Al treilea rind: EDUCI. Multi au impresia ca numai o scoala de stat poate educa un copil. Numai prezenta intr-o clasa, stind intr-o banca poate oferi o educatie adecvata. Adevarul este ca in fiecare zi va trebui sa-ti inveti copiii ceva. Nu poti sta toata ziua in pat, uitindu-te la tv si mincind bomboane. Dar citind o carte pe terasa, manuale deschise pe masa din bucatarie, plimbari in parc, gradinarit, programe pe computer, gatit, vizite la muzee si monumente nationale deschide o alta lume mintii tinere a unui copil. Copiii merită o şansă de a învăţa despre minunile lui Dumnezeu, despre ordinea, creativitatea, intelepciunea si puterea Lui, prin gramatica, matematica, fizica si istoria lumii. Este treaba noastră să-i învaţam că totul se învîrte în jurul Lui. Daca nu esti o cititoare ar trebui sa (gasp!) te schimbi! Daca n-ai fost niciodata bun la matematica va trebui sa (gasp!) te schimbi! Educatia este un lucru greu, dar cineva trebuie s-o faca si acel cineva esti TU! Este nevoie de cercetare, planificare si ajustare si de mai multa cercetare, planificare si ajustare si munca asidua.

Partea a patra: COPIII TAI. Cind faci homeschool este acceptat faptul ca, in general, tu te ocupi de educatia copiilor tai. Ei, de asemena, se vor trezi in dimineata urmatoare hotaririi de a face homeschool, si vor fi aceleasi persoane care au fost cu o zi inainte. Asta inseamna ca aceia care inca nu au invatat sa asculte de parinti, care nu stiu sa ia treaba in serios, care au camerele dezordonate si care au inca un drum lung pina sa ajunga sa devina asemenea lui Isus, vor fi copiii tai. Copiii tai sint responsabilitatea ta, darul tau, scrisoarea ta pentru viitor fata de lume. Atunci cind vei incepe sa-ti educi copiii toate lucrurile care au nevoie de modelare in viata lor vor deveni vizibile…atunci cind refuza sa asculte, cind refuza sa invete, sa se inteleaga cu fratii si surorile lor. Le vei vedea pacatele si punctele lor slabe in diferite situatii. Te va durea inima. Asta e un lucru bun. Copiii tai. Elevii tai. Ucenicii tai. Binecuvintarile tale. Responsabilitatea ta.

Cea de-a cincea si cea mai infricosatoare: ACASA. Ei, aici ne gindim de fiecare data cind auzim despre homeschooling. Acasa! Putem face lectiile in pijama! Ne putem ghemui pe canapea cu o carte! Putem face matematica in curte, la umbra unui pom! Putem sa ne facem ce program vrem, sa-l ajustam cum ni se pare mai bine.

#2. Nu există formule.

Homeschooling este o opţiune minunata. Statisticile sint uimitoare. Dar nu există garanţii. Doar pentru că te decizi să-ti educi copiii acasă nu înseamnă că ei vor citi automat la trei ani şi jumătate, se bucură sa studieze fiziologia în timpul lor liber, devin absolventi Harvard sau Yale, îmbrăţişează cu bucurie puritate, şi de a trăi o viaţa radicala pentru Hristos. Copiii educati la domiciliu sint cunoscuti a fi foarte inteligenti, atenti şi interesaţi în procesul de învăţare. De asemenea, unii sint cunoscuti a fi izolati, lenesi, egoisti, nepoliticosi, şi care îşi petrec tot timpul lor la computer.

Educarea copiilor acasa nu reprezinta o garantie intrinseca. Ei vor avea nevoie de invatare si instruire, de disciplina si munca asidua, de rugaciuni si de o multime de rabdare si iubire. Daca nu ai nici un scop, vei reusi sa-l atingi de fiecare data. Daca nu iti torni din eforturile tale in a-ti educa copiii vei fi dezamagit. Daca iti dai toata silinta in a-ti educa copiii acasa, uneori tot vei fi dezamagit. Şi, din moment ce eşti om, vei face unele greşeli. Copiii vor juca un rol important in ecuatia vietii tale de homeschool. Unii sint timizi. Unii au dificultati in invatare. Unii au handicapuri grave care ii impiedica sa atinga acele calificative superioare. Dar cel mai rau lucru cu care te vei lupta in copilul tau este acelasi lucru cu care te lupti in tine: natura lor păcatoasa.

Trebuie sa recunoastem: Adam si Eva au fost homeschooled. La fel si Cain si Abel. Tu iti iei acelasi risk pe care il ia si Dumnezeu atunci cind trimite inca un suflet ca sa traisca pe pamint. Acel risc ca alegerile pe care le fac ei nu ar fi aceleasi pe care tu le-ai face. Singura diferenta dintre tine si celalalt parinte care isi trimite copilul la scoala este ca daca copilul tau pare ca a esuat, vina va cadea pe tine. Nu vor fi nici profesori, nici sistemul, nici o cauza exterioara pe care sa dai vina. Exista variabile necunoscute in ecuatia educarii la domiciliu si fiecare persoana are capacitatea de a lua decizii proprii. Nu exista o anumita formula.

#3. Le faci viata mai grea copiilor tai.

Noi vrem ca educatia la domiciliu sa faca lucrurile mai bune. Dar educaţia la domiciliu face viata mai grea pentru copiii noştri. Iata de ce.

Cultura este un flux mare de influente, condusa de dorinte, nevoi, pofte, lacomie si de frivolitatea oamenilor care fac parte din societatea noastra. Acest flux se departeaza tot mai mult de Dumnezeu, de Cuvintul Sau; departe de altruism, sacrificiu si umilinta, departe de cruce.

Daca iti educi copiii la domiciliu iti vei pune copiii intr-o barca si vei fi obligat sa vislesti impotriva curentului, a culturii. Iti vei instrui copiii sa caute alte cai. Vei acorda prioritate poruncilor lui Dumnezeu, chiar daca vor fi in pierdere, vor trebui sa invete pentru a sti, nu pentru a trece un test. Ii vei invata ca fiecare subiect isi gaseste inceputul in Dumnezeu, si ca El nu poate fi lasat la usa scolii ca un rucsac pentru ca apoi sa fie luat din nou cind pleci. Este greu sa nu sari din barca si sa inoti cu curentul pentru a dovedi ca copiii tai sint la fel ca toti ceilalti.

Si totusi, a face homeschool este a fi ascultator de Dumnezeu, indiferent de rezultate.

.

Anunțuri

20 de gânduri despre „Vesti rele privind educatia la domiciliu

    • Am fost acuzata de multe ori ca eu cred ca acei copii educati la domiciliu sint sfinti si fara pacat, iar copiii care merg la scoala publica sint pacatosi si rai. Este foarte greu sa vezi pacatele si partile slabe ale copiilor tai si nu numai ca noi trebuie sa lucram la caracterul nostru, dar trebuie sa lucram si la al lor.

      Eu sint homeschooled de Dumnezeu. L-am vazut pe El cum mi-a modelat copiii in cei 7 ani de cind am inceput sa facem homeschool.

  1. uff…dar nimeni pe lumea asta nu e perfect sau sfint, deci cine are impresia ca virgula copiii homeschooled sunt sfinti ori nu gindeste ori doarme. Care copil e sfint? Ca sunt copii, sunt zvapaiati,plini de energie si de sotii in cap. Ca stau acasa sau ca merg la scoala.
    Un lucru insa, spun eu: copiii homeschooled sunt mai manierati . Parerea mea. Din cite am vazut eu.
    Nu mai departe fiica-mea…cind suntem in public de ex, o singura data ii spun si gata. A priceput. Nu ma rog de ea juma’ de ora. Ca ma cert cu ea acasa? da. E copil si face d-ale copiilor. Deci departe de a fi sfinta…lol

  2. ei, dilema apare acolo in familii unde copiii nu au parte fie de parinti, fie de un bun exemplu. Acolo scoala da, ajuta la educatie.
    In rest, eu multumesc ca exista solutia scoala. Nu stiu cum m-as fi descurcat fara ea.

    • Inainte de a exista scoala de stat cum au invatat copiii? Inainte de case de batrini cine a avut grija de batrini? Familia extinsa. Poate un copil fara parinti nu a avut sansa la o educatie din partea lor, dar exista matusi, bunicute, unchi, verisori, etc.

      Apoi, sa zicem ca exista scoli. De ce statul ar trebui sa oblige parintii ca sa-si trimita copiii la scoala? Statul are datoria ca sa dea libertate parintilor sa-si educe copiii conform propriilor standarde. Toti copiii din scolile de azi sint orfani sau cu tata betivan?

      • obligativitatea e una.
        necesitatea e alta. Lipsa posibilitatii de alege -e pt multi.: pt multi, e singura solutie( ma gandesc la familiile mono-parentale, sau famiile in care ambii parinti sunt cu venit minim pe economie, deci e nevoie de 2 salarii sa traiasca, sau familii care au si alte responsabilitati financiare).

        Comparand cu situatii din trecut, unde in anumite familii scoala a lipsit – acolo macar aveau pamant, animale, o casa primit de la parinti -era un venit minim asigurat. Dar acolo unde asta a lipsit – familia si copiii erau ingropati in saracie si lipsa de educatie pe viata. Asa ca pt ei, scoala gratuita era singura solutie.

      • Problema este complexa. Asta se intimpla atunci cind statul preia responsabilitatile parintilor.

        Statul trebuie sa isi vada de responsabilitatea sa si sa dea legi care sa nu incalce drepturile oamenilor. Trebuie sa dea legi care sa ajute economia si astfel parintii nu traiesc la limita saraciei. Sau sa depinda de ei daca vor sa fie saraci sau nu. Iti garantez ca exista oameni la tara care nu stiu sa scrie sau sa citeasca, dar pot plati alt parinte care stie s-o faca, nu neaparat cu bani, poate cu produse agricole. Daca statul nu ar taxa pentru toate programele sociale, oamenii ar avea mai multi bani si ar putea avea grija de ei.

        Aici insa este vorba de mentalitate. Mentalitatea ca guvernul trebuie sa ne educe copiii ca noi nu stim. Mentalitatea ca guvernul trebuie sa ne plateasca ca sa stam cu copiii acasa, ca parca nu asta ar fi de datoria noastra. Mentalitatea ca toate raspunsurile se afla la guvern si noi nu avem nici o responsabilitate.

        Stiu parinti care au „responsabilitati financiare” pentru ca si-au faiantat casa, care au masina noua, telefon mobil, etc, si care considera ca lucrurile astea sint mai importante decit sa cheltuiasca pe educatia copiilor lor.

      • deci, in primul rand vreau sa clarific ceva: eu sunt pro home-schooling.
        Dar cu limita. Nu e pt orisicine. Cunosc unele pers. care nu sunt capabile sa isi scolarizeze copiii, nu au nici rabdare, si nici nu vor, care si 2-3 ore seara cu copilul li se pare prea mult. Din colegele mele de munca, 1 singura o vad suficient de calma si dedicata sa faca asta. Sau mai este cazul Romaniei, unde 1/4 din tara sunt aproape analfabeti si nici nu le pasa. Pt ca tocmai aceasta patura sociala are o natalitate crescuta ( jumatate din copiii tarii sunt nascuti aici), pt ei e nevoie de scoala. Si trebuie separat, educatia de viata, de scolarizare – pt ca scolarizarea nu acopera educatia de viata(bun simt, etica, igiena, simt civic, etc.) ci doar se suprapune pe o sectiune prea mica.

        Problema mea e cu obligativitatea. Dar asta nu este peste tot, sunt multe tari unde nu e obligatoriu, asa ca cine nu vrea, se poate muta. CU atat mai mult cat in Europa asta e usor de facut.

        Si citeste articolul asta:
        http://www.ziare.com/social/romani/leslie-hawke-romania-formuleaza-declaratii-strategice-dar-niciun-plan-concret-interviu-ziare-com-1177077

        Eu la ei ma gandesc.
        Asa este jumatate de glob. Asa este 1/4 din romania.

      • Ceea ce vezi este rezultatul a aproape 100 de ani de comunism. Aproape 100 de ani de indoctrinare ca statul este raspunsul la toate intrebarile. De ce colegele tale nu au rabdare sa-si aiba grija de copii? Pentru ca stiu ca ii pot arunca in gradina scolii pentru ca guvernul sa-i ingrijeasca. De la cresa, daca se poate.

        Sa-ti dau un exemplu. Aici somajul este de 99 de saptamini. Stii ce fac oamenii? Nu isi cauta de lucru timp de 98 de saptamini, pentru ca spun ca prefera sa primeasca bani fara sa lucreze, abia in ultima saptamina isi cauta un loc de munca. Daca somajul ar fi de 6 saptamini, cite saptamini ar fi nelucrate? 5, nu? Compara 98 saptamini nelucrate cu 5. De ce? Pentru ca e fain sa stai pe banii altora. Natura umana reactioneaza.

        La fel si cu educatia. Daca stii ca statul e prezent de cind copilul are o saptamina, normal ca parintii nu mai trebuie sa-si controleze nervii, nu mai trebuie sa lucreze la rabdarea si calmul lor.

        Tot asa si cu analfabetii. De ce le-ar pasa, cind stiu ca guvernul are programe sociale, sau pot sa suga sistemul in diferite forme? Nici eu nu ma pot lauda cu o educatie aleasa, am facut doar liceul sub regim comunist. In afara de matematica nu am stiut nimic. Dar am realizat ca daca vreau ca copiii mei sa primeasca o educatie adecvata totul depinde de mine. Asa ca am invatat cot la cot cu ei, si inca si in engleza. Asta pentru ca am vrut. Imi era mult mai usor ca sa-i arunc in scoala si eu sa-mi vad de cariera, nu? Crezi ca nu as prefera ca sa am destui bani de cheltuiala fara sa ma ingrijorez de buget? Diferenta este ca prioritatile sint altele. Deci nu accept ca nu se poate. In afara de cazul cind parintii sint handicapati mentali, nu se vrea.

        Noi avem impresia ca guvernul ajuta atunci cind ofera un milion de ajutoare sociale. Poate privit pe termen scurt e un ajutor. Dar pe termen lung, ajutoarele sociale mai mult strica, transforma omul in ce este mai rau.

        Daca statul nu ar mai oferi astfel de ajutoare si ar reda responsabilitatea parintilor de a-si creste si educa copiii, sa vezi atunci cum vor incepe sa gindeasca diferit. Normal ca nu din prima zi, si poate nu din prima generatie. Dar cind omul vede ca el singur este responsabil pentru a reusi in viata, altfel va reactiona.

        Cit despre obligativitatea scolii, cel putin in Europa, toate tarile obliga. De unde ma face sa inteleg ca guvernele nu vor oameni educati, ci care pot fi controlati.

      • Cristina, colegele mele nu au vazut comunism, in afara de una care a plecat de 25 de ani din China ( ea e un alt exemplu de educatie)
        Din fericire, eu multumesc scolii romanesti. Dincolo de multele greseli vazute, apreciez pt ca mama a fost singura pers. care muncea – si chiar daca ar fi avut posibilitate financiara sa nu lucreze, nu avea nici rabdare si nici inclinatie sa explice/sa predea. Astfel, eu, multumita comunismului, fata de mama mamei care avea 6 clase neterminate, eu am avut parte si de un profesor minunat de muzica (care mama o considera mereu pierdere de vreme -dar aia a fost ambitia mea), la matematica de varii profesori unii slabi dar unii buni, la romana mi-o aduc aminte cu drag pe prima profesoara, dar urasc profesorii de sport, la fizica pe ambii profesori ii ridic in slavi.
        Dar cel mai important, am avut parte de experiente minunate, care mama nu avea posibilitatea nici materiala, nici morala sa o faca: concursurile si spectacolele cu muzica ( facute in 3 judete, cu drumurile aferente), excursiile organizate de profesori, olimpiade, excursiile oferite cadou de Protopopie pt olimpici…

        Am avut parte de profesori prosti, dar si de cativa cu vocatie, cu patos, cu pasiune. Si s-a vazut. Raportul e clar mai multi profesori blazati decat profesori cu dedicatie.

        Cel mai important este ca mi-am format prieteni, si ca am vazut altfel de oameni.
        Si aici o sa ma explic. Eu sunt un om singuratec. Copilaria mi-o petreceam la tara, de capul meu. O libertate magnifica de altfel. Dar prezenta in familia colegei de banca mi-a deschis ochii in relatii umane stranse, reale. Ajunsesem sa visez sa imi doresc sa am 3 fete, si sa reusesc sa redau atmosfera frumoasa din familia lor.
        Evident, si exemple proaste. Culmea, si din alea am invatat – pt ca le-am vazut.

  3. si acu sa scriu si lucrurile proaste din mine:

    Evident, sistemul romanesc din care vin are f. mari lacune. De ex. eu am mari probleme in lucratul in echipa. Desi lucrez de 10 ani in multi-nationala, inca nu am invatat cum sa cer ajutor in proiectul udne sunt, si imi efort sa ascult parerea celorlalti.

    Dar astea nu stiu daca vine de la scoala. Sau de la relatia cu mama. Mama nu a inteles asta, si nici nu a incercat vreodata sa inteleaga. De aceea o consider ne-apta sa faca home-schooling.

    Mai grav, cunosc cazuri care ar trebui decazute din drepturile parintesti. D-apoi home-schooling….

  4. Daca colegele tale au trait in Europa, au vazut comunism. Sau socialism. Sau orice in care statul are ultimul cuvint. Nu cred ca una din ele a fost educata in libertate. Multi spun ca azi in Europa este libertate. In unele aspecte da, dar nu in educatie. Deci toti europenii au parte de o educatie etatista.

    Asa cum am spus, la rabdare se ajunge, nimeni nu se naste rabdator. Nici calm.

    Apoi vreau sa ating alta problema pe care poate ai omis-o. Homeschooling nu inseamna ca ABSOLUT TOATE materiile sint predate de parinti. Homeschooling inseamna ca parintii sint in controlul educatiei copiilor lor. Daca citesti articole mai vechi pe blog, vei vedea ca fata mea a avut profesoara la biologie, profesor la fizica, profesoara la scriere/compozitie. Dar acesti profesori au fost alesi de mine, au predat materia aleasa de mine. Au fost cam 10-15 copii in aceste clase, deci a avut ocazia ca sa-si faca prieteni si sa stie sa lucreze in grup.

    Asa cum tu ai avut profesori pe care i-ai urit, la noi nu s-a intimplat asta. Pentru ca daca un profesor nu a fost la inaltimea asteptarilor noastre, nu s-a raportat bine la copii, l-am schimbat. Am avut aceasta putere. Parintii tai si ai mei nu au avut aceasta putere. Eu am puterea sa aleg profesori pasionati de ceea ce fac. Si nu neaparat cu bani. Aici este vorba si de schimb de experienta. Eu predau matematica la copiii ai caror parinti predau alte materii copiilor mei.

    Eu cred ca parintii neinteresati sint asa din cel putin 2 motive: ori au cazut prada propagandei etatiste, ori stiu ca au o portita de iesire si nu-si mai bat capul ca sa se schimbe. Ceea ce cred eu ca ar fi bine unei societati este ca statul sa iasa din businessul ajutorarii sociale.

    • clar, imi lipsesc informatii din viata voastra. Nu am citit tot blogul tau.

      Singurul homeschooling care l-am studiat temeinic e cel francez. Pana la nivelul de 10 ani. Unde totul era predat de mama, dupa o programa, din care mama putea sa aleaga un numar de teme(deci nu tot), proiectele si temele trimise ( hartie, caseta/cd/dvd) la un cadru didactic. Si mi s-a parut fantastic.
      In plus, sistemul belgian (unde suntem acum) permite optarea pt diferite materii, dupa 12 ani, unde copilul decide. Ce decide parintele: stagiile unde isi poate trimite copilul in vacante ( 17 sapt. pe an) – acum eu am optat pt un stagiu de sport, de care sunt f. incantata.

      Eu de ex. nu imi concep viata actuala fara anii petrecuti la cercul de muzica (desi mama nu a fost de acord) de activitatea aleasa de mine in afara scolii. De aceea pun sub semnul indoielii toate deciziile unui parinte.

      P.S. am colege asa: america, belgia, China, marea britanie, romania, germania comunista ( ea e cea mai tare tipa! ) , iar la scoala am cunoscut poloneze, basarabence, rusoaice,spanioloaice. Cele mai apte pt home-schooling erau 2 poloneze ( din 5 cunoscute).

    • Deci este clar ca tarile amintite nu au libertate in educatie. 🙂

      E diferit aici. Este libertate. Adica statul nu ma controleaza. Eu decid materiile, eu dau notele, eu am dat diploma. Cred ca ai vazut poza pe blog. Nu trimit nimic la nimeni, nici la stat si nici la un cadru didactic. Eu decit totul, de la a la z.

      Cit despre muzica, fetele mele au inceput de la 5 ani, cinta la vioara, pian, corn (french horn) si cea mare vrea sa invete la chitara electrica bass. Daca este in interesul meu ca sa-i ofer o educatie adecvata, ma bazez pe capacitatile si dorintele ei. De exemplu fetei cele mari i-a placut matematica. (probabil ca si mie mi-a placut si am stiut s-o ajut mai bine) si atunci i-am luat materiale grele de matematica ca sa fie pregatita pentru facultate in acest profil. Dar, de exemplu, nu-i place sa citeasca mult. Adoarme dupa primele 5 pagini. Atunci a trebuit ca sa-i iau materiale care nu au avut multe povesti, ci date direct la subiect. Istoria, literatura, etc. nu au avut pagini intregi de explicatii, ci ideea principala si datele necesare. Ce ar fi facut in scoala daca se preda altfel materiile? Ar fi adormit, nu? De fapt asa s-a inimplat. A fost in scoala publica pina in clasa 5-a si a fost foarte plictisita. Asta m-a determinat ca eu pot face o treaba mai buna.

      Deci un parinte interesat isi „citeste” copilul, ii vede punctele slabe si cele tari si alege materiile in acest fel. fata mea cea mica este foarte independenta. Ei ii place sa-si invete singura lectiile, deci ei trebuie sa-i aleg carti care explica pe intelesul elevului lectia. Totul este personalizat si facut in asa fel incit copilul sa invete. Nu este acesta scopul?

      • Nu cunosc franceza, dar daca tu intelegi, un studiu arata ca scoala acasa facuta in Franta nu este libera de interventia statului: http://laia.asso.free.fr/etcont.pdf

        In Belgia, la fel, educatia acasa este controlata de guvern: http://www.gallilex.cfwb.be/document/pdf/33036_000.pdf

        Asta nu se numeste homeschool, asta se numeste educatie de stat facuta acasa. Poate de aceea multi sint impotriva homeschooling-ului pentru ca nu-l inteleg. Multi nu inteleg libertatea in educatie. Este un simtamint de nedescris.

      • o,da, difera homeschool-ul european de cel american.
        Exista o programa, mai larga, din care copilul trebuie sa demonstreze ca a acoperit mai mult decat jumatate. Exista termene, la 3 luni in fr (nu stiu cand e in Be) cand caietele de teme, proiecte si inregistrarile audio cu copilul sunt trimise si evaluate. Exista un feedback al institutorului prin care ghideaza copil+ parinte.
        Eu am studiat evident numai homeschool-ul local. In plus, eu vad din pct meu de vedere, am unui parinte cu job, al unui fost copil pt care mama au fost contra unor lucruri importante pt mine ( muzica, cititul extra scolar, sport).

      • Inteleg ce spui. De aceea este in interesul meu sa arat, cit de clar posibil, ca ceea ce se intimpla in Europa privind educatia nu se face sub libertate, un drept al fiecarui om.

        Asa cum am spus, mama ta, ca si a multor altora, a fost invatata de „specialistii” comunisti ca nu este de datoria lor ca sa-si educe copiii si atunci nu si-au mai dat interesul. Daca scoala nu te-a invatat muzica sau sportul pe care l-ai vrut, ea nu considera ca este treaba ei sa se intereseze.

        Exact asta vreau sa spun, daca guvernul ar iesi din programele sociale, parintii s-ar trezi la realitate si si-ar da seama ca daca vor ca copiii lor sa fie educati totul va depinde de ei. Atita timp cit statul continua sa preia responsabilitatea parintilor, parintii, in general, vor fi neinteresati in datoria lor. Mentalitatea asta trebuie s-o schimbam.

        Libertatea in educatie inseamna ca parintele decide ce inseamna o educatie adevarata, nu guvernul. Libertatea in educatie da parintelui autoritatea ca sa stabileasca standardul. Daca parintele alege ca tabla inmultirii sa se invete in clasa a 2-a, un institutor nu are nici un business ca sa dea un feedback. Daca parintele vede ca copilul nu a prins lectia din prima sta 3 saptamini la lectia respectiva, netinind cont ca nu se conformeaza programei stabilite de stat. Parintele evalueaza copilul, nu un strain care habar nu are de dorintele si visele copilului. Trebuie sa intelegem aceste lucruri daca vrem ca copiii nostri sa fie si sa gindeasca liberi, nu cum le impune statul.

      • cristina, re-exemplific. Mama nu au invatat-o comunistii. Mama mea a facut copii accidental – copiii i-au crescut bunicii.
        Culmea, ca acum cand avortul e liber in Ro, cand contraceptive sunt peste tot, am vazut vecine care sunt fix in aceeasi situatie: le pare rau ca au facut copiii, le e greu sa ii creasca, ii lasa la bunici.

        Nu stiu de cat timp ai plecat din Ro, dar iti repet, daca guvernul ar iesi din programele sociale, 1/4 din Romanie ar intra la analfabetism. pt ca sunt atat de saraci, incat abia au ce manca, si nu nu si-ar mai trimite copiii la scoala ci i-ar tine acasa ca e mai ieftin, si i-ar pune sa munceasca. Am mers constant in provincie, in sate, am rude profesori in provincie si la tara – realitatea romaneasca este trista.
        Un alt caz, trist, sunt al copiiilor ramasi in tara cu cel putin unul din parinti plecati la munca. Sunt estimati peste 100 mii de copii in situatia asta.
        Pt toti acestia, scoala este ultima sansa.
        Probabil ca m-am implicat in cazuri umanitare, probabil ca cei din jurul meu sunt complet implicati in cazuri din astea, si am vazut reusite.

        Cu totul diferit este in Belgia, Franta, olanda.

  5. Daca citesti ce spune Hitler, care si el a invatat de la altii, vei vedea ca el exact asta a spus. Femeile nu au nevoie de familie, de soti ca sa aiba copii, ele pot sa dea nastere la copii iar statul va avea grija de ei. Din leagan daca se poate. Vecinele respective sint la fel. Statul le invata ca nu au nici o responsabilitate, si atunci traiesc fara a avea una. Statul le spune ca daca n-ai chef de ei, ori arunca-i la scoala, ori la bunici, oriunde, numai sa te scapi de ei fara sa ai pata pe constiinta.

    Romania este deja in analfabetism. Uita-te la citi dintre cetateni habar nu au care este rolul statului, ce inseamna libertatea, etc. Ceea ce imi spui tu mie dovedeste ca programele sociale nu functioneaza. Daca scoala este obligatorie, de ce sint atitia copiii care ies de pe bancile scolilor si nu stiu ce este Holocaustul. Sau cine-i Marx. Cum vrei atunci ca viitorul cetatean care voteaza sa stie ca sa deosebeasca tirania de libertate? Daca statul spune ca ajuta saracii prin programe sociale, cum se face ca dupa atitea miliarde cheltuite inca mai exista saraci?

    Nu vezi ca ABSOLUT TOT ce a promis statul ca face nu s-a tinut de promisiune?

    In Olanda este si mai rau.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s