Educatia la domiciliu este un act de sfidare

Pentru guvern, educatia la domiciliu – homeschooling – se aseamana cu o buruiana care se raspindeste, rezistind controlului. Educatia la domiciliu sperie statul. Parintii care isi educa copiii acasa nu pot fi amenintati de stat ca daca nu fac ce zice statul acestia nu vor mai primi fonduri. Dimpotriva, acesti parinti platesc dublu: taxe care sustin scolile publice de la care nu primesc nici un beneficiu, precum si in ce priveste oportunitatile pierdute, cum ar fi detinerea unui loc de munca, deci inca un venit. Dar „profitul” pe care il cistiga este o educatie solida pentru copiii lor. Ceea ce doresc acesti parinti este ca statul sa-i lase in pace.

Dar statul nu are aceasta intentie. Care ar putea fi motivele pentru care statul continua sa puna piedici familiilor care vor sa-si educe copiii?

Pe linga faptul ca statul pierde controlul asupra acestor copii, homeschooling-ul aduce rusine scolilor publice. Stirile abunda de elevi analfabeti sau abuzati de catre profesori sau colegi.

Copiii educati acasa aduc rusine scolilor publice si din punct de vedere economic. In medie, educatia unui copil educat la domiciliu este de $500-600 pe an, comparativ cu media de $10,000 pe an pentru elevii din scolile publice.

Copiii educati acasa slabesc legitimitatea si credibilitatea guvernului. Ei arata ca pot fi educati fara ajutorul guvernului, fara profesori si programe acreditate de stat.

Copiii educati acasa nu pot fi indoctrinati cu valorile ateiste ale statului. Ei nu pot fi invatati sa aiba atitudini corecte politic. Ei nu pot fi supusi experimentelor sociale practicate in scoli si nici nu pot fi indoctrinati cum ca guvernul este raspunsul la toate problemele omenirii.

Educatia acasa surprinde lupta dintre individualism si autoritarism. Drepturile parintilor si ale copiilor sint incalcate de stat. Acestia contesta competenta si monopolul statului. Parintii nu vor da inapoi pentru ca este in joc bunastarea si viitorul copiilor lor. Din pacate, nici statul nu va da inapoi. Bunastarea si viitorul lui sint, de asemenea, in joc.

Reclame

Invatam oamenii ca sa fie liberi sau formam iobagi prusaci?

Sistemul actual de invatamint se bazeaza pe sistemul prusac de invatamint care a aparut la inceputul secolului al 19-lea. Sistemul prusac a institutit prezenta obligatorie in scoli, scoli specifice pentru formarea profesorilor, testarea nationala a elevilor, folosita pentru a clasifica copiii care au potential doar pentru a ocupa un loc de munca sau copiii care vor face parte din birocratie si elita.

Regatul Prusiei a fost printre primele tari din lume care a introdus invatamintul finantat din taxe si a cuprins un curs de 8 ani de invatamint primar numit Volksschule. Acest curs nu a oferit doar cunostintele de baza ca scrisul si cititul, ci si o educatie stricta in disciplina si supunere. Martin Luther a fost unul dintre cei care au sustinut invatamintul obligatoriu si aceasta idee a devenit un model pentru scolile din Germania.

Incercind sa inlocuiasca controlul local detinut de aristocratie, guvernul prusac a incercat sa insufle supunerea cetatenilor prin indoctrinare. Fiecare individ trebuia sa devina convins ca regele este corect, ca deciziile sale sint intodeauna corecte, iar nevoia de supunere este extrem de importanta. Scopul sistemului a fost de a insufla loialitate fata de Coroana, de a instrui tinerii pentru lucrarile de care a avut nevoie statul fiind proiectat in mod explicit in scopul consolidarii puterii imperiale.

Filosoful german Johann Gottlieb Fichte, o persoana cheie in sistemul de invatamint prusac, a spus:

„Daca vrei sa influentezi un elev trebuie sa faci mai mult decit sa vorbesti cu el; trebuie sa-l modelezi in asa fel incit el sa nu vrea sa faca altceva decit ceea ce vrei tu ca el sa faca.”

Astfel s-au dat o serie de edicte care au clarificat pentru prima data ca educatia este o obligatie a statului. Examenul final, Abitur, a fost introdus in 1788, iar trecerea acestui examen a fost o preconditie pentru intrarea in scolile invatamintului superior.

In Austria, regina Maria Tereza s-a folosit de metodele pedagogice prusace ca un mijloc de a-si consolida propria putere. Reformele prusace s-au raspindit in cele din urma in restul Europei precum si in America.

La inceputul anilor 1800, ceea ce este cunoscut sub numele de „doctorat” (Ph. D) nici nu a existat in America. Un American pe nume Edward Everett a plecat in Germania la studii si s-a intors cu un Ph.D., fiind primul american cu grad de doctorat. Asfel, 10.000 dintre familiile bogate din America si-au trimis copiii ca sa-si ia si ei doctoratul in universitatile prusace. Acesti „doctori” instruiti in Prusia au umplut institutiile de invatamint din America si s-au ancorat in pozitii de putere si influenta politica si economica. Cursurile din universitatile prusace au avut la baza o filosofie de natura socialista si colectivista. Prin urmare, cunostintele si spiritul sistemului prusac a fost transmis generatiilor de intelectuali americani.

Ce concluzii tragem de aici? Scoala de stat a fost infiintata cu scopul de a forma muncitori supusi guvernului si conditionati sa asculte de cei care ii comanda. Prin indoctrinarea care se face in scoli, statul isi mentine puterea.

Fiecare pas in acest proces de educatie a fost calculat ca sa ofere guvernului cit mai putine probleme din partea populatiei. Frecventarea obligatorie a scolilor, instruirea profesorilor, testarile nationale (bacalaureatul), stabilirea curiculei pentru fiecare clasa, impartirea copiilor in clase in functie de virsta, nu face altceva decit sa perpetueze puterea guvernului asupra populatiei prea ignoranta ca sa-si dea seama.

Costul acestui fel de educatie nu se poate masura in dolari sau euro. America cheltuie peste $70 miliarde in fiecare an pentru a mentine acest sistem periculos. Atita timp cit vom urma sistemul de invatamint prusac nu putem avea pretentii ca oamenii sa fie educati si liberi, ci dresati pentru a fi supusi celor din guvern.

Faptul ca atit de putini oameni pun sub semnul intrebarii acest model, iar cei care o fac sint priviti ca niste eretici periculosi, demonstreaza eficacitatea sistemului.

Miscarea Gulen in educatie

Fethullah Gülen a fost numit „cel mai periculos islamist” din lume. Cu banii sai, Gulen lucreaza la transformarea guvernului secular al Turciei intr-o Republica Islamica sub conducerea partidului Adalet ve Kalkinma, AKP. De ce ne priveste asta pe noi? Pentru ca scopul lui Gulen este sa isi deschida scoli pe fiecare continent in afara de Antarctica.

Miscarea Gulen este o miscare secretoasa. Activitatile si metodele sale sint complicate, tinute in mod intentionat in obscuritate, intr-o stare constanta de flux si dificila de inteles. Cu toate acestea, esenta acestei miscari poate fi rezumata într-o singura fraza: obiectivul principal al Miscarii Gulen este de a-si creste puterea de control.

Wikipedia descrie miscarea astfel:

În România, în ultimii 20 ani s-au creat mai multe școli și universități care promovează Salafismul extrem și Turcismul. Aceste școli și universități au fost fondate de către organizația „Lumina – Instituții de Învățământ” și au fost ajutate financar pentru fondare și sustinere de catre diversi antreprenori și investitori turci. Mișcarea Islamică Gülen încearca să promoveze Salafismul extrem si turcismul. Conform unui articol publicat in Adevarul, Miscarea Gulen a creat licee in peste 140 de tari, banci, companii media [5]. Revista sustine că, Gulen chiar dacă clericul promovează dialogul interconfesional, detractorii îl acuză că urmărește o agendă islamistă secretă, ba mai mult accuza că „Miscarea Gulen este o sectă”.

In prezent, Gulen are scoli in peste 100 de tari unde isi promoveaza principiile islamice.

In Romania, sub organizatia umbrela: Lumina Educational Institutions http://www.lumina.ro/

Scoala Spectrum Bucuresti – http://bucuresti.spectrum.ro
Scoala Spectrum Constanta – http://constanta.spectrum.ro
Scoala Internationala Spectrum Iasi – http://iasi.spectrum.ro/
Scoala Internationala Spectrum Cluj – http://cluj.spectrum.ro/
Scoala Internationala Spectrum Timisoara – http://timisoara.spectrum.ro/
Scoala Internationala Spectrum Ploiesti – http://ploiesti.spectrum.ro/
International Computer High School of Bucharest (ICHB) (Liceul International de Informatica Bucuresti) – http://www.ichb.ro
International Computer High School of Constanta (Liceul International de Informatica Constanta) – http://www.ichc.ro
International School of Bucharest – http://www.isb.ro/
ISB Early Learning Centre – http://www.isb.ro/early-learning-centre/early-learning-centre

University: University of Southeast Europe – Lumina University (Universitatea Europei de Sud-Est Lumina)

In America, exista 139 scoli in 26 de state sub forma de charter si 19 scoli private care predau ideologia miscarii islamiste Gulen. Gulenistii doneaza bani campaniilor electorale si cumpara politicienii, printre care si Obama, Hilary Clinton.

Ca parinti, trebuie sa fim foarte atenti cine si ce ii influenteaza pe copiii nostri. Cei care vor sa conduca lumea intr-un fel sau altul inteleg foarte bine unde este pamintul cel mai fertil: mintea copiilor nostri. Oare intelegem si noi acest lucru?

Incepe arderea de carti

cc library

Asa incep sa arate bibliotecile scolilor publice. Cartile care nu se aliniaza cu propaganda etatista Common Core vor fi tocate si aruncate la gunoi. Clasicii nu mai au ce cauta in scoli. Un profesor de engleza isi expune frustrarea in fata districtului scolar, dar gangul lui Bill Gates este mai puternic decit un profesor sau niste simpli parinti. Credeti ca Fahrenheit 451 va fi permis in scoli?

E timpul sa ne cercetam

Desi scoala de stat a devenit obligatorie din motive si prin evenimente diferite in SUA si in Europa, scopul invatamintului obligatoriu a fost si este acelasi: controlul. Exista impresia ca „altcineva”, fie guvernul, fie vreun patron al unei firme private stiu mai bine decit parintii ceea ce este mai bine pentru copii.

Dar asta nu este ceva nou. De-a lungul secolelor, crestinii si-au abdicat responsabilitatea de a-si instrui copiii si au dat aceasta datorie statului sau altor persoane. Stiti de ce crestinii au acceptat orice concepte cu privire la educatie care au fost la moda in timpul lor?

Simplu – ei nu au cunoscut ce spune Biblia si ce asteapta Dumnezeu de la ei. In schimb, ei incearca sa-si traiasca viata in functie de cunostintele omenesti si de ceea ce este acceptat in societate. Oridecite ori un om (crestin sau nu) isi propune sa creeze o utopie aici pe pamint, el urmeaza idei si concepte omenesti.

Noi, crestinii, vom da socoteala mai mare decit oamenii care au promovat invatamintul de stat. De ce? Pentru ca celui ce i se da mult, i se cere mult. Noi, ca si crestini, ar trebui sa stim mai bine. Lumea nu stie, ei doar isi urmeaza natura pacatoasa. Noi ar trebui sa fim diferiti – si totusi – cit de multi dintre noi au cazut la picioarele conceptului atotputernic al educatiei ca la un idol! Deci e vina noastra, a crestinilor! Noi sintem cei care ar trebui sa recunoastem pacatul si sa-l evitam! Si totusi, noi ne aliniem impreuna cu cei necredinciosi si mincam din murdariile lumii.

Poate ne-am intrebat de multe ori citind in Biblie, cum a putut vechiul Israel sa se inchine lui Baal dupa cit a facut Dumnezeu pentru ei? Dar si noi sintem vinovati de acelasi lucru, doar ca noi ne numim zeii „scoli bune”, „diplome” si „un loc de munca bun”.

Noi trebuie sa fim dispusi sa ne pocaim asa cum a facut-o Daniel. El a cerut iertare pentru tot Israelul, el a spus „noi am pacatuit”, nu „ei”. Israel a fost pedepsit pentru idolatrie si noi ne aflam in aceeasi situatie. Aceia dintre noi care sint credinciosi trebuie sa ne cerem iertare pentru aceasta idolatrie, in loc sa o lasam sa continue.

Daniel 9
3. Si mi-am intors fata spre Domnul Dumnezeu ca sa-L caut cu rugaciune si cereri, postind in sac si cenusa.
4. M-am rugat Domnului Dumnezeului meu si I-am facut urmatoarea marturisire: „Doamne Dumnezeule mare si infricosat, Tu, care tii legamantul si dai indurare celor ce Te iubesc si pazesc poruncile Tale!
5. Noi am pacatuit, am savarsit nelegiuire, am fost rai si indaratnici, ne-am abatut de la poruncile si oranduirile Tale.
6. N-am ascultat pe robii Tai prorocii, care au vorbit in Numele Tau imparatilor nostri, capeteniilor noastre, parintilor nostri si catre tot poporul tarii.
7. Tu, Doamne, esti drept, iar noua ni se cuvine astazi sa ni se umple fata de rusine, noua, tuturor oamenilor lui Iuda, locuitorilor Ierusalimului si intregului Israel, fie ei aproape, fie departe, in toate tarile in care i-ai izgonit, din pricina faradelegilor de care s-au facut vinovati fata de Tine!
8. Doamne, noua ni se cuvine sa ni se umple fata de rusine, da, noua, imparatilor nostri, capeteniilor noastre si parintilor nostri, pentru ca am pacatuit impotriva Ta!
9. La Domnul Dumnezeul nostru insa este indurarea si iertarea, caci impotriva Lui ne-am razvratit!
10. N-am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru, ca sa urmam legile Lui pe care ni le pusese inainte prin robii Sai prorocii;
11. ci tot Israelul a calcat Legea Ta si s-a abatut astfel ca sa n-asculte de glasul Tau. De aceea ne-au si lovit blestemele si juramintele scrise in Legea lui Moise, robul lui Dumnezeu, pentru ca am pacatuit impotriva lui Dumnezeu.
12. El a implinit astfel cuvintele pe care le rostise impotriva noastra si impotriva capeteniilor noastre care ne-au carmuit si a adus peste noi o mare nenorocire, asa cum niciodata si nicaieri sub cer nu s-a mai intamplat o nenorocire ca aceea care a venit acum asupra Ierusalimului.
13. Dupa cum este scris in Legea lui Moise, toata nenorocirea aceasta a venit peste noi; si noi n-am rugat pe Domnul Dumnezeul nostru, nu ne-am intors de la nelegiuirile noastre si n-am luat aminte la adevarul Tau.
14. De aceea, si Domnul a ingrijit ca nenorocirea aceasta sa vina peste noi; caci Domnul Dumnezeul nostru este drept in toate lucrurile pe care le-a facut, dar noi n-am ascultat glasul Lui.
15. Si acum, Doamne Dumnezeul nostru, Tu, care ai scos pe poporul Tau din tara Egiptului prin mana Ta cea puternica si Ti-ai facut un Nume asa cum este si astazi: noi am pacatuit, am savarsit nelegiuire.
16. Dar, Doamne, dupa toata indurarea Ta, abate mania si urgia Ta de la cetatea Ta, Ierusalimul, de la muntele Tau cel sfant; caci din pricina pacatelor noastre si din pricina nelegiuirilor parintilor nostri este Ierusalimul si poporul Tau de ocara tuturor celor ce ne inconjoara.
17. Asculta, dar, acum, Dumnezeul nostru, rugaciunea si cererile robului Tau si, pentru dragostea Domnului, fa sa straluceasca fata Ta peste Sfantul Tau Locas pustiit!
18. Pleaca urechea, Dumnezeule, si asculta! Deschide ochii si priveste la daramaturile noastre si la cetatea peste care este chemat Numele Tau! Caci nu pentru neprihanirea noastra Iti aducem noi cererile noastre, ci pentru indurarile Tale cele mari.
19. Asculta, Doamne! Iarta, Doamne! Ia aminte, Doamne! Lucreaza si nu zabovi, din dragoste pentru Tine, Dumnezeul meu! Caci Numele Tau este chemat peste cetatea Ta si peste poporul Tau!”