De ce au fost in greva profesorii din Chicago?

Profesorii din Chicago cîstiga în medie cam $ 71-76,000 pe an și au refuzat o creștere de salariu de 16%, adica de $ 11,360. Noul contract stipula ca cresterile de salariu sa fie în functie de performante. Nu le-a placut si au facut greva.

Deci de aici putem trage concluzia ca profesorii nu sînt interesati de educatia copiilor, ci de buzunarul lor. Ceea ce este si mai interesant este ca 40% din profesorii din Chicago cîstiga destui bani ca sa-si trimita copiii la scoli private. Acesti profesori nici macar nu au încredere în scolile publice în care predau, îsi dau seama de educatia substandard oferita de ei, astfel încît îsi trimit copiii la scoli private. Dar sînt parinti care îsi trimit copiii la scoala ca sa primeasca o educatie adecvata. Cine este pacalit aici?

Politicienii care sint impotriva alegerii scolilor sint ipocriti. Președintele Obama, Nancy Pelosi (a fost a doua pe lista sa devina presedinte), Jesse Jackson, Hillary Clinton si Al Gore isi trimit sau si-au trimis copiii la scoli private. Daca spun ca scolile publice sint atit de bune, de ce nu isi trimit copiii acolo?

Reclame

O mama danseaza de bucurie ca-i pleaca copiii la scoala

Eu nu am de gînd să spun că cele mai multe mame care îsi trimit copiii la școala guvernului simt în acest fel, dar este clar că multe mame abia asteapta ca sa-si trimita copiii la scoala ca sa scape de ei 😦

Oare ce fel de mesaj transmit astfel de mame copiilor lor? Atunci cind a fost intrebata despre timpul liber, ea a spus ca e minunat! Cum poti sa spui ca-i minunat ca abia sa astepti sa-ti plece copiii la scoala?

.

Crescind cu doua mame: din perspectiva unui copil

Sa cresti cu parinti homosexuali este greu. Cel putin asa spune cineva care a trait astfel. Mi-a placut un paragraf in special:

Copiii noştri nu se nasc cu imunitate juridică curata. Ca un om, deşi eu sunt bisexual, eu nu arunc mama copilului meu ca si cum ar fi un incubator folosit. A trebuit sa-mi ajut soţia, cind a trecut prin dificultăţile sarcinei şi prin depresia postnatala. Atunci când ea se lupta cu discriminarea faţă de femei saumame la un loc de muncă sexist, a trebuit să fiu rabdator şi să ascult. Eu trebuie să-i indeplinesc nevoile sale sexuale. Odată am devenit tată, mi-am pus deoparte trecutul meu homosexual şi am promis ca niciodată să nu divorţez de soţia mea sau de a fi cu o altă persoană, bărbat sau femeie, înainte de a muri. Am luat acest angajament cu scopul de a-mi proteja copiii de a avea de-aface cu o drama dăunătoare, chiar si cind cresc pentru a fi adulţi. Când esti părinte, intrebarile etice gravitează în jurul copiilor tai şi iti pui deoparte propriul interes. . . pentru totdeauna.

Drepturile parintilor din California sub atac

Legea 1172 trecuta de senatul californian interzice minorilor de a obtine tratament/terapie pentru a depăşi sentimentele nedorite catre persoane de acelaşi sex.

Autorul proiectului de lege, democratul Ted Lieu, a recunoscut ca intenţia lui este de a submina drepturile părinteşti.

„Atacul asupra drepturilor părinteşti este exact punctul întregii legi, pentru că nu vrem să lasam părinţii sa le faca rau copiilor lor”, a declarat senatorul Lieu Ted, D-Torrance.

Proiectul de lege 1172 interzice ca cineva sub 18 ani sa primeasca terapie reparatorie privind orientarea sexuală, chiar dacă este solicitata de către adolescenţi sau de parintii lor. Proiectul de lege eticheteaza tratamentul ca fiind „un comportament neprofesional” şi o „înşelăciune terapeutica.”

„Avem aceste legi pentru a opri părinţii ca sa-si raneasca copiii. Terapia preventivă raneste copii, astfel încît acest proiect de lege ne ​​permite sa-i oprim pe părinţi sa-si raneasca copiii. „

Implicaţia logică este că statul îsi dă sie însusi puterea de a lua copiii de la părinţii care nu sint de acord cu confuzia sexuală a copiilor. Statul nu are dreptul ca sa intervina privind deciziile medicale efectuate între părinţi şi copii.

.

Guvernul iti va spune cum sa-ti palmuiesti copiii

Daca-i dai o palma la fund copilului tau ca sa nu mai bage furculita in priza s-ar putea sa fi tratat ca un criminal si sanctionat ca atare.

Senatul statului Delaware a votat pentru aceasta lege, urmind votul in Camera. Aceasta lege creaza o noua definitie a ceea ce inseamna „vătămare corporală” pentru a include „durere”. Deci orice durere ii produci copilului este catalogat ca abuz fizic, iar o palma la fund va fi o crima si pedepsita cu inchisoarea.

Si uite asa se incepe subminarea familiei si copiii ajung niste drogati rasfatati. Copiii au devenit mai rebeli, mai egoisti, neascultători de părinţi/profesori/autorităţi, incapatînati, fara moralitate, sfidători, nepoliticosi, infractori, lipsiti de respect, care nu se pot controla – şi lista poate continua. Fiecare zi ce trece totul devine mai rau si mai rau. Acum, părinţii se tem de disciplinarea copiilor lor de frica de a merge la închisoare pentru infracţiunea cea mai simplă, care vor face copiii chiar mai rebeli pe viitori. Copiii nu sînt prosti, ei vor profita de aceste legi pentru a obţine orice vor.

O palma la fund te trimite la inchisoare, dar dezmembrarea si taierea in bucati a unui copil e un drept al omului. Mai este nevoie de vreo dovada ca sa intelegem ca sintem condusi de niste dobitoci?

.

De ce statul ne vizează copiii

Parintii copiilor din Massachusetts nu mai au voie sa stringa fonduri pentru scoala prin vinzarea ciocolatilor sau a prajiturilor.

Un copil de 6 ani este suspendat de la scoala pentru ca a cintat un cintec cu conotatii sexuale.

Copiii din New York nu mai au voie sa foloseasca anumite cuvinte.

Copiii unei scoli din Texas cinta osanale presedintelui. Un licean din Colorado a trebuit sa-i cinte slavi lui Alah.

Unui copil i se ia sandvisul pentru ca nu este conform standardului guvernului.

Copiii pipaiti de angajatii guvernului in aeroporturi. Aici. Aici. Sau aici.

Atunci cînd copiii sînt crescuti ca sa creada ca este un simplu fapt obisnuit ca guvernul sa le spuna ce sa manînce, ce sa vorbeasca, sau cum sa interactioneze cu alte persoane, atunci acesti copii nu vor rezista guvernului atunci cînd li se vor încalca drepturile si libertatile. Demnitatea lor de indivizi le este subminata de la nastere – ca în Viata lui Julia, prezentata de Obama – un cetatean care traieste sub tirania statului dadaca si care se considera dependent si subordonat guvernului din momentul in care s-au nascut, pina la moarte.

Daca renuntam la libertate sau nu o mai vedem ca pe o virtute esentiala, întreaga societate se va darîma. Si unde se poate insufla aceasta stare de spirit mai bine decît în copilarie? Crezi ca este o conspiratie? Asta se întîmpla astazi, acum! Cu fiecare zi în care cetatenii accepta pasiv ca statul sa le încalce drepturile cu atît statul devine mai puternic.

.

Vesti rele privind educatia la domiciliu

#1. Va trebui sa-ti educi copiii acasa.

Pare evident, nu? Dar hai sa luam fiecare cuvint/fraza in parte:

In primul rind: TU. Asta inseamna, in general, TU – mama, sau tatal. TU, nu un angajat al statului. In cazul in care copilul tau nu stie sa citeasca, nu intelege impartirile, sau nu are note si materii suficiente pentru a fi acceptat la facultate, nu vei avea profesori pe care sa dai vina. Si vestea proasta nu se opreste aici. TU continui sa fi TU. A doua zi dupa ce te-ai hotarit ca sa faci homeschool vei vedea ca nu te-ai tranformat peste noapte in Socrate, Charlotte Mason sau Einstein.(dezamagita, stiu) Vei fi aceeasi tu, la fel ca ziua dinainte, cu aceleasi defecte, doar ca acum ai intrat intr-o situatie in care vei fi lustruita ca de o hirtie abraziva de catre binecuvintarile pe care ti le-a dat Dumnezeu, copiii. Uneori se numeşte sfinţire. Uneori se numeşte durere. Uneori se numeşte homeschooling.

In al doilea rind: VA TREBUI. Domnul ti-a dat tie responsabilitatea de a-ti educa copiii si în cele din urmă eşti responsabila in fata Lui pentru cit de bine faci acest lucru. Lumea este un loc uimitor si depinde de noi sa ii ajutam pe copii ca sa iubeasca sa invete, care, in cele din urma, ar putea fi definita ca descifrarea a ceea ce Dumnezeu spune despre Sine, despre lume si despre planul Sau pentru vietile lor. Noi trebuie sa le oferim instrumente pentru a fi pregatiti pentru ceea ce El le poate cere in viitor.

Al treilea rind: EDUCI. Multi au impresia ca numai o scoala de stat poate educa un copil. Numai prezenta intr-o clasa, stind intr-o banca poate oferi o educatie adecvata. Adevarul este ca in fiecare zi va trebui sa-ti inveti copiii ceva. Nu poti sta toata ziua in pat, uitindu-te la tv si mincind bomboane. Dar citind o carte pe terasa, manuale deschise pe masa din bucatarie, plimbari in parc, gradinarit, programe pe computer, gatit, vizite la muzee si monumente nationale deschide o alta lume mintii tinere a unui copil. Copiii merită o şansă de a învăţa despre minunile lui Dumnezeu, despre ordinea, creativitatea, intelepciunea si puterea Lui, prin gramatica, matematica, fizica si istoria lumii. Este treaba noastră să-i învaţam că totul se învîrte în jurul Lui. Daca nu esti o cititoare ar trebui sa (gasp!) te schimbi! Daca n-ai fost niciodata bun la matematica va trebui sa (gasp!) te schimbi! Educatia este un lucru greu, dar cineva trebuie s-o faca si acel cineva esti TU! Este nevoie de cercetare, planificare si ajustare si de mai multa cercetare, planificare si ajustare si munca asidua.

Partea a patra: COPIII TAI. Cind faci homeschool este acceptat faptul ca, in general, tu te ocupi de educatia copiilor tai. Ei, de asemena, se vor trezi in dimineata urmatoare hotaririi de a face homeschool, si vor fi aceleasi persoane care au fost cu o zi inainte. Asta inseamna ca aceia care inca nu au invatat sa asculte de parinti, care nu stiu sa ia treaba in serios, care au camerele dezordonate si care au inca un drum lung pina sa ajunga sa devina asemenea lui Isus, vor fi copiii tai. Copiii tai sint responsabilitatea ta, darul tau, scrisoarea ta pentru viitor fata de lume. Atunci cind vei incepe sa-ti educi copiii toate lucrurile care au nevoie de modelare in viata lor vor deveni vizibile…atunci cind refuza sa asculte, cind refuza sa invete, sa se inteleaga cu fratii si surorile lor. Le vei vedea pacatele si punctele lor slabe in diferite situatii. Te va durea inima. Asta e un lucru bun. Copiii tai. Elevii tai. Ucenicii tai. Binecuvintarile tale. Responsabilitatea ta.

Cea de-a cincea si cea mai infricosatoare: ACASA. Ei, aici ne gindim de fiecare data cind auzim despre homeschooling. Acasa! Putem face lectiile in pijama! Ne putem ghemui pe canapea cu o carte! Putem face matematica in curte, la umbra unui pom! Putem sa ne facem ce program vrem, sa-l ajustam cum ni se pare mai bine.

#2. Nu există formule.

Homeschooling este o opţiune minunata. Statisticile sint uimitoare. Dar nu există garanţii. Doar pentru că te decizi să-ti educi copiii acasă nu înseamnă că ei vor citi automat la trei ani şi jumătate, se bucură sa studieze fiziologia în timpul lor liber, devin absolventi Harvard sau Yale, îmbrăţişează cu bucurie puritate, şi de a trăi o viaţa radicala pentru Hristos. Copiii educati la domiciliu sint cunoscuti a fi foarte inteligenti, atenti şi interesaţi în procesul de învăţare. De asemenea, unii sint cunoscuti a fi izolati, lenesi, egoisti, nepoliticosi, şi care îşi petrec tot timpul lor la computer.

Educarea copiilor acasa nu reprezinta o garantie intrinseca. Ei vor avea nevoie de invatare si instruire, de disciplina si munca asidua, de rugaciuni si de o multime de rabdare si iubire. Daca nu ai nici un scop, vei reusi sa-l atingi de fiecare data. Daca nu iti torni din eforturile tale in a-ti educa copiii vei fi dezamagit. Daca iti dai toata silinta in a-ti educa copiii acasa, uneori tot vei fi dezamagit. Şi, din moment ce eşti om, vei face unele greşeli. Copiii vor juca un rol important in ecuatia vietii tale de homeschool. Unii sint timizi. Unii au dificultati in invatare. Unii au handicapuri grave care ii impiedica sa atinga acele calificative superioare. Dar cel mai rau lucru cu care te vei lupta in copilul tau este acelasi lucru cu care te lupti in tine: natura lor păcatoasa.

Trebuie sa recunoastem: Adam si Eva au fost homeschooled. La fel si Cain si Abel. Tu iti iei acelasi risk pe care il ia si Dumnezeu atunci cind trimite inca un suflet ca sa traisca pe pamint. Acel risc ca alegerile pe care le fac ei nu ar fi aceleasi pe care tu le-ai face. Singura diferenta dintre tine si celalalt parinte care isi trimite copilul la scoala este ca daca copilul tau pare ca a esuat, vina va cadea pe tine. Nu vor fi nici profesori, nici sistemul, nici o cauza exterioara pe care sa dai vina. Exista variabile necunoscute in ecuatia educarii la domiciliu si fiecare persoana are capacitatea de a lua decizii proprii. Nu exista o anumita formula.

#3. Le faci viata mai grea copiilor tai.

Noi vrem ca educatia la domiciliu sa faca lucrurile mai bune. Dar educaţia la domiciliu face viata mai grea pentru copiii noştri. Iata de ce.

Cultura este un flux mare de influente, condusa de dorinte, nevoi, pofte, lacomie si de frivolitatea oamenilor care fac parte din societatea noastra. Acest flux se departeaza tot mai mult de Dumnezeu, de Cuvintul Sau; departe de altruism, sacrificiu si umilinta, departe de cruce.

Daca iti educi copiii la domiciliu iti vei pune copiii intr-o barca si vei fi obligat sa vislesti impotriva curentului, a culturii. Iti vei instrui copiii sa caute alte cai. Vei acorda prioritate poruncilor lui Dumnezeu, chiar daca vor fi in pierdere, vor trebui sa invete pentru a sti, nu pentru a trece un test. Ii vei invata ca fiecare subiect isi gaseste inceputul in Dumnezeu, si ca El nu poate fi lasat la usa scolii ca un rucsac pentru ca apoi sa fie luat din nou cind pleci. Este greu sa nu sari din barca si sa inoti cu curentul pentru a dovedi ca copiii tai sint la fel ca toti ceilalti.

Si totusi, a face homeschool este a fi ascultator de Dumnezeu, indiferent de rezultate.

.